Friday, August 23, 2013

Etimologie

Zilele trecute am descoperite o functie foarte interesanta implementata de google, respectiv o functie care iti arata etimologia diferitelor cuvinte. O simpla cautare de genul "cuvant" + "etymology" iti arata de unde provine cuvantul respectiv (sau cel putin in cazul in care exista o radacina clara care sa nu fie disputata).

In germana cuvantul pentru pasiune e Leidenschaft, si radacina in cazul acesta e leiden, care inseamna a suferi, astfel incat legatura dintre passiune si suferinta e mult mai evidenta. Intr-un fel intr-o natiune in care sangele rece si planificarea sunt destul de pretuite, pare si evidenta asocierea.

Asta pana cand am cautat etimologia cuvantului si in alte limbi, si desi legatura nu e atat de evidenta la inceput radacina e aceeasi ca si in germana. Si da e adevaratat ca de multe ori pasiunea implica si suferinta, dar parca nu chiar intotdeauna.

Wednesday, August 21, 2013

Partidul piratilor

Toata Germania, si tot Berlinul e in plina campanie electorala, iar afisele standard au impanzit toti stalpii. Spun standard in sensul de dimensiune standard, indiferent de partid, si doar mesajul difera in functie de orientarea politica.

Si intre mesaje de genul, "Pensia minima de 1050e!" sau "Taxati Milionari!" din partea principalului partid socialista, pana la mesaje mai ponderate din partea partidelor de dreapta, sunt si mesajele electorale ale "Partidului Piratilor".

Partid care chiar a avut la alegerile trecut un maxim de popularitate de aproape 10%, dar care dupa aceasta a scazut in sondaje pentru ca practic nu avea nici un fel de platforma politica. Si daca va intrebati cum arata un poster electora pentru Partidul Piratilor:


Reteta, un nenica care pare un calculatorist sau un gamer inrait, care se intreaba "De ce nu am nici pana in momentul acesta internet ?!!?" (aluzie la faptul ca in momentul in care inchei cu o companie un contract pentru internet poate dura si pana la 3 saptamani pana cand vine cineva cu modemul). Si propunerea "Alegeti piratii pentru construirea unei infrastructuri digitale pentru mileniul 3".

Tuesday, August 20, 2013

Maseaua de minte


Cred ca unde in decursul evolutiei umane masele de minte nu au primit mail-ul prin care erau atentionate ca nu mai e nevoie de serviciile lor. Poate ca odata ajutau la digestia unei cantitati mari de frunze, in momentul in care ce bagam in noi era destul de sarac in calorii si probabil trebuia consumat in cantitati industriale.

Dar totusi pentru o parte din nou ele inca apar, incercand sa-si faca loc intr-un maxilar si asa destul de ingust. Si in momentul in care se intampla acest lucru, se cer scoase, nu fara putin chin. De fapt chinul depinde foarte mult de masea, si aparent maselele de minte de sus ies mult mai usor decat cele de jos.

Pentru a face o scurta introducere in poveste, in Germania in afara unor interventii mai complicate dentistul este inclus in asigurarea medicala, la fel ca si multe alte servicii medicale pentru care in Romania trebuie sa te agiti, sa dai ceva spaga, sau sa mergi pe filiera privata. Ajungand pentru prima data la dentist in Germania, trecand peste problemele legate de bariera limbii (sincer in orice domeniu specific e aceeasi problema, pentru ca daca nu ai tangente cu domeniul oricat de bine ai stii o limba nu vei sti cum se zice bieleta de directie sau obturatie de canal), mi s-a recomandat scoaterea maselelor de minte.

Stiam de ceva vreme ca ar trebui scoase, si citind putin despre ele cica e bine totusi sa le scoti in momentul cand esti inca tanar, pana in momentul in care se leaga prea puternic de os. Astfel incat ajung in cele din urma pe scaunul chirurgului stomatolog, caci aparent in germania extractiile nu se fac in cabinetul stomatologic, ci in centre specializate pe chirurgie dentara.

Aici totul e organizat nemteste, cica totul nu dureaza mai multe de 15 minute pe dinte, si doctorul foarte optimist ma intreaba daca nu vreau sa le scot pe toate 4 in aceeasi sedinta. Eu sunt ceva mai rezervat, si zic ca totusi e mai bine sa nu am intreaga gura traumatizata si insist sa le luam 2 cate 2. Nenica trece la treaba, anestezie, incepe cu cel de sus la care toata operatiunea dureaza fix 1 minut, dupa care se muta la cel de jos.

Doar ca aici incepe chinul, caci aparent maseaua de minte de jos nu era chiar asa de dornica sa-mi paraseasca corpul. Astfel incat au fost nevoie de mai multe sesiuni de improspatarea a anestezicului si de mai mult de o ora pentru a o convinge ca trebuie sa-si paraseasca locul. Doctorul a montat si a demontat un mic santier la mine in gura pentru duce la bun sfarsit operatiunea, si nici nu vreau sa ma gandesc cum o sa doara cand o sa treaca efectul anestezicului.

Nu stiu ce relatie au oamenii obisnuiti fata de dentisti, dar cel putin pentru mine sunt putine lucruri pe lumea asta de care mi-e atat de teama. Ma duc la controale regulat, stiu ca e spre binele meu si stiu ca doctorul incearca doar sa-si faca cat mai bine treaba, dar tot nu ajuta cu nimic. Mai ales ca in cazul meu anestezia in general functioneaza cu ceva intarziere (nu cred ca a fost anestezie pana acum care sa functioneze la timp si care sa nu trebuiasca intarita). Astfel incat in ora respectiva clar am transpirat mai mult decat la un maraton.

Marea usurare a venit atunci cand am vazut-o in clestele chirurgului, care o analiza si el cu ceva interes pentru a vedea de ce a iesit atat de greu. Au iesit doua, mai trebuie sa iasa inca doua.

Si acum despre cei fericiti ca evolutia i-a scutit de acest chin, totusi experienta scoaterii maselelor de minte e un subiect destul de bun de discutie, din care iata poate sa vina ceva inspiratie si pentru o postare. Sunt curios cum o sa iasa partea a doua...

Monday, August 5, 2013

South!

Ti-e foame si esti deceptionat ca nu gasesti o chestie in meniu care sa te atraga? Gandeste-te cum e sa supravietuiesti vreme de 400 de zile cu grasime de foca si cu friptura de pinguin, cum e sa dezgropi aceleasi resturi pentru a incerca sa alegi de pe el ce mai e comestibil de 2-3 ori.

E cald afara si ti-e sete, si nu e decat o bere calda la indemana? Gandeste-te cum e sa te culci seara cu cateva bucatele de gheata in tabachera in sacul de dormit si daca dormi suficient de linisit dimineata o sa ai cateva lingurite de apa pentru micul dejun.

Esti departe si tie dor de casa? Gandeste-te cum e sa fi prins in banchiza polara, la zeci de mii de kilometri de casa, si sa vezi nava pe care ai trait in ultimul an distrusa de gheturi. Cum e sa pui prima data piciorul pe pamant dupa 500 de zile.

E putin mai racoare afara si ai uitat geaca acasa? Gandeste-te cum e sa navighezi 17 zile intr-o barcuta prin unul din cele mai furtunoase oceane de pe planeta aceasta, ud pana la piele, cu temperaturi de sub 0 grade.

Un masiv muntos necunoscut te intimideaza? Gandeste-te cum e sa fi pus sa traversezi un teren brazdat de munti si ghetari, cu ghete si haine uzate de luni de folosinta, cu o coarda de 13 metri si cu o singura tesla de templar pe post de piolet la 3 oameni.

Cred ca multe din probleme cu care ne confruntam  si multe din dramele pe care ni se pare ca le traim sunt putin auto-inflamate prin importanta exagerata pe care le-o acordam. Si cateodata o calibrare a scarii la care ne raportam e mai mult decat binevenita.

E o carte de-a dreptul incredibila, pe care am citit-o in mijlocuri veri, in temperaturi dupa care personajele aventurii au tanjit luni la randul.

E o poveste uimitoare de supravietuire, e povestea lui Schackelton, e o poveste adevarata care socheaza prin experientele prin care au trecut oamenii respectivi.

Nu e scrisa de un om care sa aiba un talent scriitoricesc deosebit,  are in foarte multe locuri o tenta de jurnal de bord, si totusi sau poate tocmai din cauza asta, din cauza modului sincer si onest in care sunt relatate experientele razbate intr-un fel care a fost dimensiunea aventurii. Partea cea mai tare e ca poate fi luata si de pe project guttenberg, iar varianta de acolo e chiar ok.


" That was all of tangible things; but in memories we were rich. We had pierced the veneer of outside things. We had "suffered, starved and triumphed, groveled down yet grasped at glory, grown bigger in the bigness of the whole. We had seen God in His splendours, heard the text that Nature renders." We had reached the naked soul of man. "