Nu ne asteptam la mare lucru de la Roma, si iesirea se voia sa fie o combinatie intre un maraton, un mini-concediu si un prilej de a ajunge cu parintii mei intr-un oras in care mama mea voia intotdeauna sa ajunga. Poate si pentru ca nu am avut nici un fel de asptari ne-a si placut foarte mult, cel putin din punctul meu dintre orasele pe care le-am vazut pana acum in Europa e orasul care mi-a placut cel mai mult. Nu e in loc in care mi-ar place sa traiesc dar e un loc perfect in care sa mergi 3-4 zile in concediu.
Iar daca esti un pasionat si de arta, cred ca echivalentul raiului pe pamant. Chiar si asa, fiind oarecum pe dinafara in domeniu tot mi s-a parut extraordinar. Sunt lucruri care arata foarte tare, chiar daca nu stii nimic despre artist/context.
E interesant intr-un fel cum mergi intr-un loc oarecum nestiutor, si doar prin cat te plimbi prin zona ajungi sa afli si sa cunosti lucruri pe care ne le stiai pana atunci, ori le stiai si ai uitat de ele intre timp.
Ce mi-a placut la Roma, intr-o ordine nu neaparat aleatorie, statuile cu ingeri, centrul vechi cu stradute extrem de intortocheate, fantanile, maratonul, pizza, atmosfera relaxata si italiana. M-am intors cu o senzatie de timp dilatat care nu te alearga un ultimul hal de pe o zi pe alta, dar sunt curios cat timp o sa tina...
Un pic mai multe poze aici.
1 comment:
Interesant. Nici eu n-am vazut-o inca, dar parca nici nu ma grabeste ceva intr-acolo :D
Post a Comment